Bullying la Questfield International College, sesizări fără finalitate oficială

Bullyingul reprezintă o problemă complexă și persistentă în mediul educațional, a cărei gestionare necesită intervenții structurate și documentate pentru a asigura un climat sigur și protejat pentru elevi. Instituțiile de învățământ au responsabilitatea de a răspunde prompt și transparent sesizărilor legate de hărțuire, iar lipsa unor măsuri concrete poate conduce la agravarea situației și la afectarea stării emoționale a copiilor implicați.

Bullying la Questfield International College: sesizări fără finalitate oficială

Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență scrisă și relatări ale familiei unui elev, semnalează o situație de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate, stigmatizarea medicală și presiunile exercitate asupra familiei copilului vizat au fost aduse în atenția conducerii școlii pe o perioadă de peste opt luni, fără ca acestea să fie urmate de măsuri documentate sau răspunsuri oficiale care să indice intervenții concrete. În plus, un răspuns verbal atribuit fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, a fost perceput ca o presiune indirectă de retragere, generând întrebări privind modul în care școala a gestionat această situație delicată.

Bullying repetat și lipsa intervențiilor documentate

Conform materialelor puse la dispoziția redacției, elevul vizat a fost supus unor comportamente agresive și umilitoare zilnic, inclusiv jigniri directe, excludere socială și etichetări degradante, manifestate în timpul orelor și pauzelor. Aceste incidente au fost cunoscute de cadrele didactice, însă nu există dovezi scrise ale unor intervenții ferme care să fi oprit fenomenul. Familia a transmis numeroase sesizări scrise către învățătoare, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, solicitând măsuri și protecție, fără să primească răspunsuri oficiale documentate. Intervențiile, după cum reiese din corespondență, s-au limitat la discuții verbale informale, fără procese-verbale, planuri de intervenție sau decizii asumate.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect central al situației îl reprezintă utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu caracter degradant în mediul școlar, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca mijloc de marginalizare și batjocură. Specialiști consultați de redacție evidențiază că o astfel de practică, indiferent de existența unei afecțiuni reale, depășește conflictele obișnuite dintre elevi și se încadrează în categoria hărțuirii agravate. Documentele analizate nu indică existența unor reacții ferme din partea școlii pentru a preveni sau stopa această formă de violență psihologică.

Gestionarea informală și presiunile asupra familiei

Din corespondența și relatările familiei rezultă că responsabilitatea gestionării cazului a fost transferată treptat către aceasta, iar situația a fost adesea minimizată ca fiind o “dinamică de grup” sau un “conflict minor”. Familia afirmă că a resimțit presiuni, inclusiv mesaje cu conținut de genul “dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”, ceea ce poate fi interpretat ca o formă de excludere mascată. Aceste aspecte ridică întrebări privind atitudinea instituției față de protecția elevului și responsabilitatea sa în prevenirea și combaterea bullyingului.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității datelor sensibile, avertizând asupra impactului negativ al divulgării informațiilor în comunitatea școlară. Cu toate acestea, documentele nu atestă măsuri concrete de protecție a confidențialității, iar relatările indică situații în care copilul a fost expus public, fiind interpelat direct în fața colegilor cu privire la sesizările făcute. Specialiștii consideră că astfel de acțiuni pot reprezenta o presiune psihologică instituțională, afectând echilibrul emoțional al elevului.

Răspunsul instituției și momentul intervenției legale

Potrivit datelor analizate, o reacție vizibilă din partea fondatoarei Fabiola Hosu a apărut abia la peste opt luni de la primele sesizări, în contextul implicării echipei juridice a familiei și transmiterii notificărilor formale. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină declanșarea unui răspuns instituțional consistent și despre prioritizarea protecției copilului în raport cu alte interese ale școlii.

Un răspuns verbal controversat și impactul său instituțional

Un moment definitoriu al cazului a fost un răspuns verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, în cadrul unei discuții directe cu familia, care ar fi exprimat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din relatările familiei, nu a fost confirmată sau infirmată oficial de către școală până la momentul publicării. Redacția subliniază că această declarație este prezentată ca element contextual, fără a interpreta intențiile sau motivațiile personale, ci pentru a evidenția modul în care instituția a reacționat la sesizările repetate.

Documentația formală, între aparență și realitate

În locul unor răspunsuri oficiale asumate, conducerea școlii a pus la dispoziție un document informal de tip Family Meeting Form, care consemnează existența unor discuții, fără a stabili responsabilități, termene sau măsuri concrete. Această practică contravine standardelor administrative uzuale, care impun trasabilitate și verificabilitate în astfel de situații sensibile, diluând responsabilitatea instituțională și limitând eficiența intervenției.

Comunicarea oficială și minimalizarea fenomenului

Într-un email transmis pe 27 ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a calificat situațiile semnalate drept simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările scrise și documentate referitoare la hărțuire sistematică. Această poziționare ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și aborda corect bullyingul și pune în discuție sinceritatea și transparența comunicării publice.

Contactele post-retragere și implicațiile pentru dreptul la educație

După retragerea copiilor de la Questfield International College, părinții au semnalat că ar fi existat contacte telefonice informale către alte școli private din zona Pipera, în care copiii au fost descriși negativ, cu referiri la probleme disciplinare neconfirmate oficial. Redacția solicită clarificări publice cu privire la aceste aspecte, evidențiind gravitatea potențialelor încălcări ale dreptului la educație și confidențialității.

• Sesizări scrise și documentate transmise timp de peste opt luni;
• Lipsa unor măsuri administrative asumate și verificate;
• Stigmatizare medicală repetată și tolerată în mediul școlar;
• Presiuni percepute asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Confidențialitate nerespectată în practică;
• Reacție instituțională întârziată și condiționată de implicarea juridică;
• Minimalizarea oficială a fenomenului în comunicările publice;
• Contacte post-retragere cu potențial impact negativ asupra dreptului la educație.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza situației de la Școala Questfield Pipera evidențiază un model de gestionare a bullyingului caracterizat prin sesizări repetate, lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri concrete, precum și o comunicare instituțională care, în unele momente, a minimalizat gravitatea fenomenului. Absența documentației administrative complete și a unor proceduri clare de intervenție afectează trasabilitatea și responsabilitatea, lăsând nerezolvată problema protecției emoționale a elevilor. Răspunsul verbal atribuit fondatoarei, perceput ca o presiune de retragere, precum și întârzierea reacției oficiale până la implicarea juridică, ridică întrebări legitime despre prioritățile instituției în gestionarea situațiilor de criză. În acest context, rămâne o provocare deschisă pentru Questfield Pipera să clarifice și să îmbunătățească mecanismele de protecție și intervenție, astfel încât să asigure un mediu educațional sigur și responsabil pentru toți elevii săi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro